Se urcară şi văzură palatul strălucind astfel, de la soare te puteai uita, dar la

dânsul ba. Trecură pe dasupra pădurii şi, tocmai când erau să se lase în jos la scara palatului, d-abia, d-abia atinse cu piciorul vârful unui copaci şi dodată toată pădurea se puse în mişcare; urlau dobitoacele, de ţi se făcea părul măciucă pe cap. Se grăbiră de se lăsară în jos; şi de nu era doamna palatului afară, dând de mâncare puilor ei (căci aşa numea ea lighionile din pădure), îi prăpădea negreşit. Mai mult de bucurie că au venit, îi scăpă ea; căci nu mai văzuse până atunci suflet de om pe la dânsa. Opri pe dobitoace, le îmblânzi şi le trimise la locul lor. Stăpâna era o zână naltă, supţirică şi drăgălaşă şi frumoasă, nevoie mare! Cum o văzu Făt-Frumos, rămase încremenit...
Petre Ispirescu

Cine mai mănâncă astăzi stridii?! Sunt prea scumpe.
Gustave Flaubert

Astăzi, partidul de guvernământ ţine o conferinţă de presă despre drepturile omului lor.
Victor Martin

Iubim pentru că este singura aventură adevărată.
Nikki Giovanni

Filozoful, indiferent în ce magazin intră, întreabă doar de spirit şi materie.
Valeriu Butulescu

Dimineaţa este mai înţeleaptă decât seara.
Carl Gustav Jung

Un sfat care nu poate fi schimbat este rău.
Publilius Syrus

Oamenii – vânătorii cu lasouri de sânge.
Ionuţ Caragea

Nu minciuna, ci mincinosul compromite adevărul.
Cornel Stelian Popa

Mai important decât să vezi bine, e să discerni exact.
Tudor Muşatescu