sălăşluieşte în el. Toate bolile din lume sunt aici ca să ne ajute să privim dincolo de tărâmul limitat al corpului. Ai grijă de corp, dar nu trebuie să-l venerezi – venerează-l pe Cel ce sălăşluieşte în el.
Mooji
Sufletul meu a răguşit, strigând că te iubesc, nu gura.
Marius Robu
De când s-a inventat telecomanda, s-au înmulţit proporţional şi comandanţii.
David Boia
Când eşti frecat între doctori şi spitale, cu lunile, fără vreun rezultat, ai, totuşi, o consolare: până la urmă tot mori.
Petru Ioan Gârda
Hălci de laude sunt devorate, nesăţios, de orgoliu.
Constantin Ardeleanu
Europa, înţeleasă ca o comunitate de ţări, are ce propune lumii. Cândva ea a fost o putere mondială – singurul continent care le-a descoperit pe celelalte, el însă nefiind nicicând descoperit. Europa a dat naştere unei culturi pe care lumea ar fi vrut să o imite, ea însă nu a imitat pe nimeni. Iar aceasta este, într-adevăr, o cale fără întoarcere. Ea posedă, în schimb, o remarcabilă moştenire: capacitatea de a lăsa în urmă un secol de răzmeriţe şi disensiuni, de a uni oamenii pe baza unui set de valori comune, ea are obişnuinţa unei convieţuiri paşnice, împlinitoare şi benefică pentru toate părţile, în cadrele unei diversităţi culturale, etnice şi lingvistice. Toate acestea sunt şi apanajul Rusiei. Poate că asta ar trebui să fie contribuţia noastră la pacea mondială.
Zygmunt Bauman
Dacă îţi imaginezi că într-o relaţie de cuplu intri ca să iei de la partener, vei suferi atunci când aştepţi să primeşti şi nu ţi se dă. Dacă îţi imaginezi că relaţia de cuplu este ca să te facă fericit, vei suferi atunci când te trezeşti singur pentru o clipă şi îţi dai seama ce viaţă de rahat ai. Dacă îţi imaginezi că iubirea "se primeşte" de la celălalt, vei suferi atunci când vei uita că iubirea se "autogenerează" în fabrica din sufletul tău. Dacă îţi imaginezi că într-o relaţie de cuplu trebuie să îţi laşi deoparte libertatea, propriile nevoi, hobby-urile şi prietenii, vei suferi de fiecare dată când vei fi şantajat în numele iubirii să renunţi la tine iar la sfârşit – suferinţa supremă – când eşti părăsit pentru că eşti un om fără coloană vertebrală care a renunţat aşa uşor la propriul suflet. Iar cea mai mare suferinţă este atunci când ţi-ai format părerea despre iubire din ce spune religia, mass-media şi anturajul tău. Ai un compas perfect al iubirii în inima ta. Acolo ştii tot timpul ce e bine şi ce e rău, ştii când mergi pe un drum greşit sau unul al împlinirii, când e timpul să se încheie o relaţie sau să înceapă una. Nu asculta pe nimeni, nici pe mine, când vine vorba de iubire. Dar ascultă-ţi vocea interioară cu sinceritate brutală. Şi atunci vei ştii tot ce ai nevoie să ştii despre iubire, relaţii, îndrăgostire, fericire.
George Paşa
Are stofă de diplomat: pendulează între adevărurile inutile şi minciunile necesare.
Constantin Ardeleanu
Când răsuciţi comutatorul, nu contează dacă a fost închis timp de zece minute, zece ani sau zece decenii.
Traian Abruda
Mooji
Sufletul meu a răguşit, strigând că te iubesc, nu gura.
Marius Robu
De când s-a inventat telecomanda, s-au înmulţit proporţional şi comandanţii.
David Boia
Când eşti frecat între doctori şi spitale, cu lunile, fără vreun rezultat, ai, totuşi, o consolare: până la urmă tot mori.
Petru Ioan Gârda
Hălci de laude sunt devorate, nesăţios, de orgoliu.
Constantin Ardeleanu
Europa, înţeleasă ca o comunitate de ţări, are ce propune lumii. Cândva ea a fost o putere mondială – singurul continent care le-a descoperit pe celelalte, el însă nefiind nicicând descoperit. Europa a dat naştere unei culturi pe care lumea ar fi vrut să o imite, ea însă nu a imitat pe nimeni. Iar aceasta este, într-adevăr, o cale fără întoarcere. Ea posedă, în schimb, o remarcabilă moştenire: capacitatea de a lăsa în urmă un secol de răzmeriţe şi disensiuni, de a uni oamenii pe baza unui set de valori comune, ea are obişnuinţa unei convieţuiri paşnice, împlinitoare şi benefică pentru toate părţile, în cadrele unei diversităţi culturale, etnice şi lingvistice. Toate acestea sunt şi apanajul Rusiei. Poate că asta ar trebui să fie contribuţia noastră la pacea mondială.
Zygmunt Bauman
Dacă îţi imaginezi că într-o relaţie de cuplu intri ca să iei de la partener, vei suferi atunci când aştepţi să primeşti şi nu ţi se dă. Dacă îţi imaginezi că relaţia de cuplu este ca să te facă fericit, vei suferi atunci când te trezeşti singur pentru o clipă şi îţi dai seama ce viaţă de rahat ai. Dacă îţi imaginezi că iubirea "se primeşte" de la celălalt, vei suferi atunci când vei uita că iubirea se "autogenerează" în fabrica din sufletul tău. Dacă îţi imaginezi că într-o relaţie de cuplu trebuie să îţi laşi deoparte libertatea, propriile nevoi, hobby-urile şi prietenii, vei suferi de fiecare dată când vei fi şantajat în numele iubirii să renunţi la tine iar la sfârşit – suferinţa supremă – când eşti părăsit pentru că eşti un om fără coloană vertebrală care a renunţat aşa uşor la propriul suflet. Iar cea mai mare suferinţă este atunci când ţi-ai format părerea despre iubire din ce spune religia, mass-media şi anturajul tău. Ai un compas perfect al iubirii în inima ta. Acolo ştii tot timpul ce e bine şi ce e rău, ştii când mergi pe un drum greşit sau unul al împlinirii, când e timpul să se încheie o relaţie sau să înceapă una. Nu asculta pe nimeni, nici pe mine, când vine vorba de iubire. Dar ascultă-ţi vocea interioară cu sinceritate brutală. Şi atunci vei ştii tot ce ai nevoie să ştii despre iubire, relaţii, îndrăgostire, fericire.
George Paşa
Are stofă de diplomat: pendulează între adevărurile inutile şi minciunile necesare.
Constantin Ardeleanu
Când răsuciţi comutatorul, nu contează dacă a fost închis timp de zece minute, zece ani sau zece decenii.
Traian Abruda