familii numeroase. Cea mai imorală practică a zilei este creşterea prea multor copii... Imoralitatea familiilor numeroase nu stă numai în problemele pe care membrii acelor familii şi le creează lor înşile, ci şi societăţii.
Margaret Sanger
Nălucă. Geometrie variabilă în spaţiul imaginaţiei.
David Boia
Nu voi proclama independenţa Poloniei decât atunci când voi constata că ei vor cu adevărat să o susţină şi când voi vedea că o vor şi o pot susţine, când voi vedea treizeci-patruzeci de mii de oameni sub arme, organizaţi, şi nobilimea călare, gata să-şi pună în joc propria persoană.
Constantin Mille
Cred că oamenii se întorc din drum doar în filme. Noi nu suntem personaje cu un parcurs prestabilit. Îl construim treptat din ceea ce trăim şi, ghinion, mâine vom fi aproape tot cei de azi. Sentimentele nu se rescriu dramatic în situaţii-limită, nici iubirea nu erupe în miez de noapte, ca şi când ar fi cea din urmă (noapte şi iubire). Viaţa reală e mult mai calmă de atât. Timpul ar trebui petrecut cu oamenii care se gândesc la noi. Care ne caută, în ciuda autismului nostru ocazional. Care vor să ştie de noi, cărora le pasă. Care ar fi în stare să facă un ocol de câteva ore doar pentru a-şi întâlni privirile cu ale noastre, deasupra unei ceşti de cafea cu lapte. Fără ca noi să ne străduim din cale-afară să-i convingem, fără a-i aştepta mult şi în zadar.
Silviu Someşanu
Medicina este o meserie ingrată: când te plătesc bogaţii eşti un soi de Robin Hood, iar când te plătesc săracii eşti tâlhar de-a binelea.
Louis-Ferdinand Celine
Colindând prin grădina din spatele casei sau lâncezind lângă foc, pisica rămâne, totuşi, la doar o mustaţă distanţă de sălbăticie.
David Boia
Minciunile nu sunt adevărate, dar totuşi reale.
David Boia
Am trăit exclusiv pentru tine, de când te ştiu. Am venit după tine mereu, am ieşit cu toţi prietenii tăi mereu, am fost acolo, lângă tine, de câte ori am simţit că ai reală nevoie. Am fost femeia ta cum nu ştiu câte femei au fost ale altui bărbat, refuzând şi simplul gând de a fi cu altcineva. Am făcut lucruri pentru noi, am înfruntat oameni pentru noi, am plecat de-atâtea ori din lumea mea şi... m-am trezit singură, nu numai după visul de azi noapte, ci aşa, dintr-odată. E atât de aiurea să nu-l mai poţi crede pe iubitul tău, să nu mai ştii când îţi spune adevărul şi când te înşală, să nu poţi avea măsura iubirii lui decât când îi eşti în braţe.
Nina Lavric
Dorul din privire erodează tablourile contemplate la fel cum o face umezeala. Lacrimile din ochii noştri macină.
Doina Postolachi
Margaret Sanger
Nălucă. Geometrie variabilă în spaţiul imaginaţiei.
David Boia
Nu voi proclama independenţa Poloniei decât atunci când voi constata că ei vor cu adevărat să o susţină şi când voi vedea că o vor şi o pot susţine, când voi vedea treizeci-patruzeci de mii de oameni sub arme, organizaţi, şi nobilimea călare, gata să-şi pună în joc propria persoană.
Constantin Mille
Cred că oamenii se întorc din drum doar în filme. Noi nu suntem personaje cu un parcurs prestabilit. Îl construim treptat din ceea ce trăim şi, ghinion, mâine vom fi aproape tot cei de azi. Sentimentele nu se rescriu dramatic în situaţii-limită, nici iubirea nu erupe în miez de noapte, ca şi când ar fi cea din urmă (noapte şi iubire). Viaţa reală e mult mai calmă de atât. Timpul ar trebui petrecut cu oamenii care se gândesc la noi. Care ne caută, în ciuda autismului nostru ocazional. Care vor să ştie de noi, cărora le pasă. Care ar fi în stare să facă un ocol de câteva ore doar pentru a-şi întâlni privirile cu ale noastre, deasupra unei ceşti de cafea cu lapte. Fără ca noi să ne străduim din cale-afară să-i convingem, fără a-i aştepta mult şi în zadar.
Silviu Someşanu
Medicina este o meserie ingrată: când te plătesc bogaţii eşti un soi de Robin Hood, iar când te plătesc săracii eşti tâlhar de-a binelea.
Louis-Ferdinand Celine
Colindând prin grădina din spatele casei sau lâncezind lângă foc, pisica rămâne, totuşi, la doar o mustaţă distanţă de sălbăticie.
David Boia
Minciunile nu sunt adevărate, dar totuşi reale.
David Boia
Am trăit exclusiv pentru tine, de când te ştiu. Am venit după tine mereu, am ieşit cu toţi prietenii tăi mereu, am fost acolo, lângă tine, de câte ori am simţit că ai reală nevoie. Am fost femeia ta cum nu ştiu câte femei au fost ale altui bărbat, refuzând şi simplul gând de a fi cu altcineva. Am făcut lucruri pentru noi, am înfruntat oameni pentru noi, am plecat de-atâtea ori din lumea mea şi... m-am trezit singură, nu numai după visul de azi noapte, ci aşa, dintr-odată. E atât de aiurea să nu-l mai poţi crede pe iubitul tău, să nu mai ştii când îţi spune adevărul şi când te înşală, să nu poţi avea măsura iubirii lui decât când îi eşti în braţe.
Nina Lavric
Dorul din privire erodează tablourile contemplate la fel cum o face umezeala. Lacrimile din ochii noştri macină.
Doina Postolachi