Dubiile nefondate întârzie întotdeauna apropierile... fondate! Dar apropierile fondate, au nevoie de dubii
fondate, spre a elimina cauzele şi a face loc apropierilor fondate pe lipsa de dubii.
Scurtu Sorin Izvoraş
Ziceţi că eu n-am prieteni? Am prieteni şi societatea lor mi-e foarte plăcută. Prieteni din toate ţările şi toate timpurile. Ei întotdeauna sunt lângă mine. Când îi chem, vin, când îi întreb îmi răspund. Unii din ei îmi povestesc despre cele ce s-au întâmplat în timpurile trecute; alţii îmi spun ce se întâmplă în timpurile de faţă. Unii mă învaţă să trăiesc bine; alţii să mor bine. Ceilalţi prin veselia lor îmi risipesc grijile şi necazurile, unii îmi oţelesc inima în suferinţă; alţii mă învaţă să dispreţuiesc poftele inimii. Unii mă poartă de mână pe drumul cunoştinţelor; alţii mă îndreaptă pe cărarea virtuţilor. Vreo răsplată pentru atâtea binefaceri nu cer; nu cer nimic decât adăpostul unei încăperi modeste unde să fie scutiţi de pulbere. Când ies din casă îi iau cu mine pe cărările pe unde merg. Le plac mai mult decât zgomotele oraşelor, liniştea câmpurilor şi umbra arborilor. Şi ştiţi voi cine-mi sunt aceşti buni şi nedespărţiţi şi atât de puţin pretenţioşi prieteni? Prietenii mei, cărţile!
Nina Lavric
Cine îmi garantează că dacă o să migrez n-o să am migrene?
Constantin Ardeleanu
Încetează să te mai pedepseşti pentru «greşelile» tale. Învaţă din ele! Eşti om, deci greşeşti uneori pentru că nu eşti născut să fii perfect! Însă poţi să devii din ce în ce mai bun şi mai înţelept cu fiecare pas pe care îl faci pe drumul Vieţii tale. Şi da, greşeala poate fi învăţătorul tău, dacă tu doreşti să-ţi însuşeşti lecţia.
Maria Oprea
Un subaltern, model absolut de linguşeală, a fost recomandat pentru model-ling.
Constantin Ardeleanu
Nu crezi că absenţa ta e mortală pentru mine? Încearcă şi tu să trăieşti fără tine. Ţi-e bine?
Marius Robu
Capacitatea unui om de a accepta solitudinea şi liniştea îl definesc maturitatea psihică şi echilibrul emoţional. Fuga constantă după stimuli în exterior, sentimentul de disperare când se face linişte, zgomotul de care are nevoie cineva ca să îşi ignore propriile gânduri, distracţiile şi agitaţia permanentă sunt doar modalităţi de evitare a întâlnirii cu sinele adevărat. Dar ce este atât de rău în confruntarea cu tine însuţi? Ce îţi imaginezi că vei afla? Poate după un moment de panică, în care apar conştientizările, începi să te asculţi. Apoi te accepţi şi te ierţi. Şi până la urmă, vei căuta să stai zilnic câteva clipe în propria-ţi companie şi vei deveni prietenul tău cel mai bun. Astfel, îţi vei da seama cât de puternic eşti şi vei conştientiza că nu ai nevoie de nimeni care să îţi umple golurile interioare. Vei căuta liniştea şi vei celebra momentele de solitudine pentru că înţelegi faptul că ele te ajută să fii o fiinţă puternică şi întreagă. De asemenea oameni are nevoie umanitatea.
Daniela Luminiţa Teleoacă
Când ai pierdut totul, ai un univers la dispoziţie.
David Boia
Eminescu este cel mai mare trezitor de conştiinţă naţională. Asemenea luminător de grai s-a ridicat cu toată fiinţa sa în faţa zeilor, la învierea vieţii din pământ. Şi astfel a rămas în marele neam al geţilor. I-a fost dat să trăiască şi să moară ca un izvor de mântuire pentru acest neam din care el s-a ridicat.
Marin Moscu
Scurtu Sorin Izvoraş
Ziceţi că eu n-am prieteni? Am prieteni şi societatea lor mi-e foarte plăcută. Prieteni din toate ţările şi toate timpurile. Ei întotdeauna sunt lângă mine. Când îi chem, vin, când îi întreb îmi răspund. Unii din ei îmi povestesc despre cele ce s-au întâmplat în timpurile trecute; alţii îmi spun ce se întâmplă în timpurile de faţă. Unii mă învaţă să trăiesc bine; alţii să mor bine. Ceilalţi prin veselia lor îmi risipesc grijile şi necazurile, unii îmi oţelesc inima în suferinţă; alţii mă învaţă să dispreţuiesc poftele inimii. Unii mă poartă de mână pe drumul cunoştinţelor; alţii mă îndreaptă pe cărarea virtuţilor. Vreo răsplată pentru atâtea binefaceri nu cer; nu cer nimic decât adăpostul unei încăperi modeste unde să fie scutiţi de pulbere. Când ies din casă îi iau cu mine pe cărările pe unde merg. Le plac mai mult decât zgomotele oraşelor, liniştea câmpurilor şi umbra arborilor. Şi ştiţi voi cine-mi sunt aceşti buni şi nedespărţiţi şi atât de puţin pretenţioşi prieteni? Prietenii mei, cărţile!
Nina Lavric
Cine îmi garantează că dacă o să migrez n-o să am migrene?
Constantin Ardeleanu
Încetează să te mai pedepseşti pentru «greşelile» tale. Învaţă din ele! Eşti om, deci greşeşti uneori pentru că nu eşti născut să fii perfect! Însă poţi să devii din ce în ce mai bun şi mai înţelept cu fiecare pas pe care îl faci pe drumul Vieţii tale. Şi da, greşeala poate fi învăţătorul tău, dacă tu doreşti să-ţi însuşeşti lecţia.
Maria Oprea
Un subaltern, model absolut de linguşeală, a fost recomandat pentru model-ling.
Constantin Ardeleanu
Nu crezi că absenţa ta e mortală pentru mine? Încearcă şi tu să trăieşti fără tine. Ţi-e bine?
Marius Robu
Capacitatea unui om de a accepta solitudinea şi liniştea îl definesc maturitatea psihică şi echilibrul emoţional. Fuga constantă după stimuli în exterior, sentimentul de disperare când se face linişte, zgomotul de care are nevoie cineva ca să îşi ignore propriile gânduri, distracţiile şi agitaţia permanentă sunt doar modalităţi de evitare a întâlnirii cu sinele adevărat. Dar ce este atât de rău în confruntarea cu tine însuţi? Ce îţi imaginezi că vei afla? Poate după un moment de panică, în care apar conştientizările, începi să te asculţi. Apoi te accepţi şi te ierţi. Şi până la urmă, vei căuta să stai zilnic câteva clipe în propria-ţi companie şi vei deveni prietenul tău cel mai bun. Astfel, îţi vei da seama cât de puternic eşti şi vei conştientiza că nu ai nevoie de nimeni care să îţi umple golurile interioare. Vei căuta liniştea şi vei celebra momentele de solitudine pentru că înţelegi faptul că ele te ajută să fii o fiinţă puternică şi întreagă. De asemenea oameni are nevoie umanitatea.
Daniela Luminiţa Teleoacă
Când ai pierdut totul, ai un univers la dispoziţie.
David Boia
Eminescu este cel mai mare trezitor de conştiinţă naţională. Asemenea luminător de grai s-a ridicat cu toată fiinţa sa în faţa zeilor, la învierea vieţii din pământ. Şi astfel a rămas în marele neam al geţilor. I-a fost dat să trăiască şi să moară ca un izvor de mântuire pentru acest neam din care el s-a ridicat.
Marin Moscu