privitorul este Una cu ceea ce priveşte, iar ceea ce vede atunci când priveşte, îi arată privitorului locul din care priveşte. Privirea din spatele privirii devine activă odată cu Întoarcerea la Linişte, pentru că Liniştea trezeşte cele mai profunde taine ale fiinţei. Locurile interioare, care n-au fost vizitate niciodată, ies la suprafaţă prin intermediul Liniştii, deoarece, în Linişte, tot sunetul se aude mai clar. Şi, la nivelul său de bază, întreaga creaţie este sunet. De aceea, cel ce se scufundă conştient în Oceanul de Linişte, va cunoaşte cu adevărat aspectele cele mai fine ale sunetelor întâlnite. Liniştea nu e o stare, o emoţie, sau un sentiment. Liniştea este dincolo de orice simţ, în spatele oricărei creaţii. Liniştea nu e o vibraţie sau o energie, ci este sursa vibraţiei - sursa undei - sursa sunetului. Iar când te întorci la sursa realităţii tale, conţinutul realităţii tale va îmbrăca straiele Liniştii din care provine, deoarece, înainte de sunet, a fost Linişte. Şi este în continuare, căci Liniştea nu dispare atunci când e acoperită de sunet, iar sunetul care devine conştient de Liniştea din care a răsărit, devine conştient de Sine - de faptul că este Una cu Liniştea.
Cătălin Manea
Îmi plac cristalele, frumuseţea formelor şi formarea lor... lichide, solide, de altă natură... Fumurile, mirosurile bune sau rele, curcubeul de culori... Vasele strălucitoare de orice dimensiune, formă şi scop.
Mihai Marian Grebenisan
Aroganţa are, deseori, rădăcini în spate şi înfloreşte în faţă.
Ştefan Mîrzac
Iubeşte-ţi semenii, dar nu le acorda prea multă încredere.
David Boia
Toţi avem o boală terminală. Se numeşte viaţă.
Benedict Groeschel
Omul a spus: să fie Dumnezeu; să fie potrivit imaginii noastre; şi Dumnezeu a fost creat; apoi omul şi-a adorat imaginea.
Valeriu Barbu
Cine a zis? Cine a făcut? Cine a uitat? Cine a strigat? Cine a râs? Cine a plâns? Cine a fost ca tine? Cine a fost ca mine? Câţi vor fi ca noi? Cine va putea răspunde la aceste întrebări cu zâmbetul pe buze?... Poate doar timpul fără sentimente, care a uitat că i-am fost tovarăşi...
Arpad Toth
Tu eşti sufletul lucrurilor pe care le iubeşti.
Simone Weil
Într-o lume plină de frică, fii curajos. Într-o lume plină de minciuni, fii onest. Într-o lume în care puţinora le pasă, fii plin de compasiune. Într-o lume plină de prefăcuţi, fii autentic. Pentru că lumea te vede. Lumea îşi pune speranţa în tine. Lumea este inspirată de tine. Lumea poate fi un loc mai bun datorită ţie.
Costel Macovei
Cătălin Manea
Îmi plac cristalele, frumuseţea formelor şi formarea lor... lichide, solide, de altă natură... Fumurile, mirosurile bune sau rele, curcubeul de culori... Vasele strălucitoare de orice dimensiune, formă şi scop.
Mihai Marian Grebenisan
Aroganţa are, deseori, rădăcini în spate şi înfloreşte în faţă.
Ştefan Mîrzac
Iubeşte-ţi semenii, dar nu le acorda prea multă încredere.
David Boia
Toţi avem o boală terminală. Se numeşte viaţă.
Benedict Groeschel
Omul a spus: să fie Dumnezeu; să fie potrivit imaginii noastre; şi Dumnezeu a fost creat; apoi omul şi-a adorat imaginea.
Valeriu Barbu
Cine a zis? Cine a făcut? Cine a uitat? Cine a strigat? Cine a râs? Cine a plâns? Cine a fost ca tine? Cine a fost ca mine? Câţi vor fi ca noi? Cine va putea răspunde la aceste întrebări cu zâmbetul pe buze?... Poate doar timpul fără sentimente, care a uitat că i-am fost tovarăşi...
Arpad Toth
Tu eşti sufletul lucrurilor pe care le iubeşti.
Simone Weil
Într-o lume plină de frică, fii curajos. Într-o lume plină de minciuni, fii onest. Într-o lume în care puţinora le pasă, fii plin de compasiune. Într-o lume plină de prefăcuţi, fii autentic. Pentru că lumea te vede. Lumea îşi pune speranţa în tine. Lumea este inspirată de tine. Lumea poate fi un loc mai bun datorită ţie.
Costel Macovei