E un exerciţiu pe care-l fac de fiecare dată cu studenţii: pun un

scaun şi stau. Şi ei se aşteaptă să-i întreb ceva, să le zic ceva, băi hai, faceţi aia sau aia. Şi încep şi stau, ştii, şi sunt priviţi de ceilalţi, şi nu ştiu ce să facă cu statul ăsta. "Aoleu, stau pe scaun". Şi văd că e o tăcere absolută şi toată lumea se uită la ei. Ăsta e un exerciţiu pe care eu îl ador. Ăsta e un exerciţiu pe care l-a făcut şi Sanda Manu cu noi. Şi e foarte bun, pentru că îţi dai seama că foarte greu reuşeşti tu să fii tu, personal, cu toate ale tale, stând pe un scaun. Atunci când eşti privit. Atunci când lumea se uită la tine. E foarte greu.
Alin Ghiorghieş

Fără umor, sufletul e trist şi gol.
Valeria Mahok

Funcţia primită e o pălărie prea mare pentru acest căpos.
Petru Ioan Gârda

Reţelele de socializare sunt fenomenale. Stai în casă şi poţi să te cerţi cu atâta lume. Nu doar cu soţia.
Valeriu Butulescu

Ceea ce urăşti să ţi se facă ţie, nu fă aproapelui tău. Aceasta este singura lege; restul sunt comentarii.
Hillel cel Bătrân

Poezia m-a salvat de bătrâneţe şi lipsa de IUBIRE. Mi-a făcut cunoştinţă cu cineva care mi-a devenit cel mai bun prieten! Cu Mine!
Traian Abruda

Când suferă de foame, omul se sălbăticeşte.
Primo Levi

"Gândul veşniciei" din tine care nu poate fi nicidecum satisfăcut cu ceva din această lume, îţi adevereşte că vii din altă lume şi te îndrepţi spre acea lume şi el însuşi te cheamă şi te învaţă să trăieşti în această lume ca şi cum nu ai fi din această lume.
George Ceauşu

Rămâi separat, aşa cum cele cinci degete ale mâinii sunt separate. Totuşi, când este vorba despre împlinirea unei anume munci, cooperează la îndeplinirea ei precum mâna care alcătuieşte cele cinci degete.
Lorin Cimponeriu

În acest poem soarele îşi odihneşte razele. Din ce poem a răsărit, însă?
Costel Zăgan