cei mai nemaipomeniţi dintre toţi.
John Grogan
Dar cu femeile jocul e pierdut întotdeauna. Ele privesc în sufletul bărbatului ca într-o vitrină.
Garabet Ibrăileanu
Când nu mai simţi, poţi să adormi.
Violetta Petre
Nu-i da soţiei să citească lucruri scabroase; s-ar putea să se îndoiască de tine.
Carmen Sylva
Eu m-am gândit să merg la vot, dar cine ştie unde ajung...
Traian Abruda
Ca să fiu util acestei lumi, din fiecare eroare o să fac reguli noi!
Tudor Gheorghe Calotescu
Dacă sunt făcute cu suflet, îmbrăţişările şi iubirea nu expiră niciodată.
Dumitru Delcă
Eu sunt întreg cu o jumătate lipsă. Sunt cântec fără note, cuvânt sunt – nerostit. Sunt vorba grea, neauzită. Sunt zbor fără aripă, mers fără pas, sunt ora fără clipă. Eu sunt doar jumătate din existenţa mea. Eu sunt doar jumătate de pereche.
Mihai Marica
Fetele... Atâtea glasuri în jurul lui; le auzea când pe unele, când pe altele, dar nu ştia sigur care când vorbea sau ce anume spunea. Aproape că se zăpăcise comlet. Totuşi, după un timp scăpă din mijlocul lor. El le făcu semn cu mâna, afişând acel surâs seducător, enigmatic, care le dădea gata de fiecare dată, apoi grăbi ritmul paşilor spre sediul principal al Institutului, aproape luând-o la fugă. Între timp însă, acolo, la etajul întâi, uşa sălii în care-şi desfăşura activitatea Comisia Disciplinară se deschise şi apăru Horaţiu, băiatul cel slăbuţ, înalt (în nici un caz nu cât Nistor) şi cu ochelari. După cele câteva zile de anchetă intensivă, părea cam palid, obosit. Se apropie de director şi îl salută.
Traian Abruda
John Grogan
Dar cu femeile jocul e pierdut întotdeauna. Ele privesc în sufletul bărbatului ca într-o vitrină.
Garabet Ibrăileanu
Când nu mai simţi, poţi să adormi.
Violetta Petre
Nu-i da soţiei să citească lucruri scabroase; s-ar putea să se îndoiască de tine.
Carmen Sylva
Eu m-am gândit să merg la vot, dar cine ştie unde ajung...
Traian Abruda
Ca să fiu util acestei lumi, din fiecare eroare o să fac reguli noi!
Tudor Gheorghe Calotescu
Dacă sunt făcute cu suflet, îmbrăţişările şi iubirea nu expiră niciodată.
Dumitru Delcă
Eu sunt întreg cu o jumătate lipsă. Sunt cântec fără note, cuvânt sunt – nerostit. Sunt vorba grea, neauzită. Sunt zbor fără aripă, mers fără pas, sunt ora fără clipă. Eu sunt doar jumătate din existenţa mea. Eu sunt doar jumătate de pereche.
Mihai Marica
Fetele... Atâtea glasuri în jurul lui; le auzea când pe unele, când pe altele, dar nu ştia sigur care când vorbea sau ce anume spunea. Aproape că se zăpăcise comlet. Totuşi, după un timp scăpă din mijlocul lor. El le făcu semn cu mâna, afişând acel surâs seducător, enigmatic, care le dădea gata de fiecare dată, apoi grăbi ritmul paşilor spre sediul principal al Institutului, aproape luând-o la fugă. Între timp însă, acolo, la etajul întâi, uşa sălii în care-şi desfăşura activitatea Comisia Disciplinară se deschise şi apăru Horaţiu, băiatul cel slăbuţ, înalt (în nici un caz nu cât Nistor) şi cu ochelari. După cele câteva zile de anchetă intensivă, părea cam palid, obosit. Se apropie de director şi îl salută.
Traian Abruda